Si ghici ce! M-am luat si eu dupa el. I-am imprumutat goliciunea, detasarea, lumina.
Si daca tot sunt cu datorie, macar sa fac ceva cu ea, nu?
Am luat-o la pas spre locul meu de pacatos.
Da mai, eu cred ca toti suntem un fel de zombi uneori si ca transformarea asta survine diferit. Fiecare cu monstrii lui: mancarea, bautura, tigari, haine, bijuterii, electronice etc.
Ai mei nu sunt din categoriile de mai sus. Nici macar cel cu shoppingul nu m-a ademenit, spre disperarea Adelinei.
Timpul meu e oprit cand dau de un loc ca Humanitas-ul de la Cismigiu sau Carturesti-ul de la Romana.
Am ajuns la Humanitas, mi-am luat o carte,
doza mea de dependent si un ceai negru cu lapte.
Am savurat primele pagini intr-un fotoliu divin de moale, printre carti, diferite entitati si arome de ceaiuri.
Si acum sa iti zic ce voiam de fapt. Eu am putut sa citesc fara sa ma gandesc la nimic. Mintea-mi era curata si in ea se scriau doar primele pagini din..
Te atentionez ca nu e usor.
Raluca.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu