vineri, 14 noiembrie 2014

Dar din dar se face Rai.

                Nu stiu cum sunteti voi, dar eu - cel putin de cand sunt mama - sunt foarte impresionabila cand vine vorba de copii sarmani sau bolnavi. Pentru ca din cauza jobului pe care il am sunt aproape permananent pe drumuri, ma lovesc zilnic de mizeria sociala din Bucuresti.

Spre exemplu, pe calea Victoriei este o mama cu doi copii mici. Un bebelus si o fetita de vreo 10 ani. Seara isi culca copiii pe scarile unui butic, iar ziua ii mai tine la caldura la gurile de aerisire ale hotelului Radisson. Pe bebelus il pune chiar in aerisire, fetita e maricica astfel incat sta de obicei pe vine, cu spatele spre aerisire.

In parcarea centrului comercial din Baneasa sunt aproape permanent doi copii. O fetita si un baietel. Cara de 'colo 'colo cate un teanc de carti vechi, ca sa le vanda. Sa nu cerseasca. Asa i-o fi invatat "stapanii lor". Zilele trecute trageau cu ochiul la un tata care impingea impreuna cu baiatul lui, un carucior cu cumparaturi si fetita zice "Mamah uite ce au aia acolo!"...

Undeva prin Ferentari exista o strada care se numeste "Drumul sinei" sau ceva asemanator. Toata strada este strabatuta de o conducta mare pe unde trece apa calda cred... Dimineata, cei care stau pe acolo in cutii de carton, isi intind copiii pe acea conducta. Bebelusi, copii mai mari... Stau infofoliti in fiecare dimineata calare pe conducta. O sa le fac o poza intr-o zi...

Saptamana trecuta, cred ca sambata, pe o strada in Bucuresti o femeie oprea masinile. O prostituata. La a doua privire, am realizat ca in spatele ei era un barbat cu o infatisare deloc prietenoasa care tinea de mana o fetita de vreo trei ani, superba - nici nu parea copilul lor - intr-o rochita rosie, cu capul descoperit, nefiind cald. Femeia oprea masinile cu copilul ei de fata. Am sunat la 112. Au venit rapid de pe strazile alaturate. (nu pot continua ca ma busesc emotiile)...

La rondul George Cosbuc, tot pe unde o mai ia coloana oficiala uneori, este un baiat - Cristi - are vreo 12 ani acum. Il stiu de vreo 3. Cerseste. Mai are doi frati mai mici, dintre care unul bebelus.
Vara trecuta era incantat ca s-a inscris la scoala. Ca o sa invete. Anul asta l-am vazut in repetate randuri suparat. Inainte era mai vorbaret. Cand ii mai dadeam ceva - eu sau sotul meu - mai povestea ca merge la scoala sau ne spunea pur si simplu ca e bine.. in felul lui. De ceva timp e trist, nici nu ne mai raspunde cand il intrebam cum ii e. Nu stiu ce i se intampla. Ultima oara cand l-am intrebat cum e la scoala, mi-a spus ca nu s-a mai dus si a trecut sa cerseasca la alta masina.

Si tot asa...
Stiu ca e o moda sa te prefaci ca nu iti pasa. Sa ignori realitatea cruda din jurul tau, sa te concentrezi doar pe ce  iti face bine. Si cred ca, pentru noi cei care asteptam un salariu in fiecare luna, este un mecanism de aparare care functioneaza.

...dar! cand furi zeci de milioane de euro din banii publici, nu simti oare deloc nevoia sa faci ceva, macar cat sa nu arzi in smoala incinsa pe lumea ailalta? Stau si  ma intreb.
Dupa ce ai primit informatia ca tocmai ti-a fost alimentat un cont offshore cu 10 milioane de euro si esti in masina, sa zicem, nu simti asa nevoia sa ajuti? Macar un pic, dintr-un fel de euforie. Ma gandesc ca esti euforic cand stii ca poti sa nu mai muncesti o zi in viata ta si tot ti-ai permite sa fii bogat pana la adanci batraneti...

Nu s-o gandi niciunul sa faca pe numele matusii Tamara un orfelinat, asa cum trebuie? Sau pur si simplu, sa fie Mr. Carrisford pentru un copil, o zi macar? Oare atunci cand dl. Cocos isi cadoriseste "sarmana" amanta cu cate un bemveu, nu i-o da mana sa ajute si mama care isi incalzeste copiii la gura de aerisire?


Spontan. Pur si simplu. Inainte sa intri intr-o crasma, sa te apropii de un copil din asta si sa ii spui "Cum te cheama tata? Ce ai mancat azi?" si sa ii faci o bucurie. Macar in ziua aia.


Cand esti politician si faci intelegeri cu toti penalii, nu te simti oare macar un pic responsabil pentru toate familiile care raman in strada zilnic din cauza proastei tale judecati (si nu numai a ta)? Oare lui Victor Ponta, in drumul lui dinspre Pipera spre parlament sau catre vreo televiziune, nu i-a batut niciodata la geam un copil? Nu, ca are escorta.
Nici nevasta-sa, in drum spre Victoria 46, nu s-o fi lovit de copiii pe care ii usuiesc paznicii, ca sa nu strice cheful de viata a demoazelelor care isi fac veacul pe acolo?
Sau fi-sa, o fi intrebat-o oare pe mama-sa vreodata de ce, din cand in cand, in Herastrau mai vin si copii care in loc sa se joace, cara gunoaie?

Zic si eu.
Oare nu se simte niciunul responsabil?
Macar un pic. Si daca se simt - pentru ca vreau sa cred ca din cand in cand se transforma din monstri in oameni - dau un pic din tot ceea ce fura si altora?
L-as intreba si eu pe unul dintre ei, cum m-a intrebat pe mine o batranica in curtea Ateneului:

- Domnita, daca va prisosesc niste bani, ma puteti ajuta si pe mine?


Trist.

Pe curand,
Adelina




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu