sâmbătă, 20 decembrie 2014

Bucurestiul zambea

Astazi Bucurestiul zambea.


Si ghici ce! M-am luat si eu dupa el. I-am imprumutat goliciunea, detasarea, lumina.
Si daca tot sunt cu datorie, macar sa fac ceva cu ea, nu?

Am luat-o la pas spre locul meu de pacatos.
Da mai, eu cred ca toti suntem un fel de zombi uneori si ca transformarea asta survine diferit. Fiecare cu monstrii lui: mancarea, bautura, tigari, haine, bijuterii, electronice etc.

Ai mei nu sunt din categoriile de mai sus. Nici macar cel cu shoppingul nu m-a ademenit, spre disperarea Adelinei.

Timpul meu e oprit cand dau de un loc ca Humanitas-ul de la Cismigiu sau Carturesti-ul de la Romana.

Am ajuns la Humanitas, mi-am luat o carte,
doza mea de dependent si un ceai negru cu lapte.
Am savurat primele pagini intr-un fotoliu divin de moale, printre carti, diferite entitati si arome de ceaiuri.

Si acum sa iti zic ce voiam de fapt. Eu am putut sa citesc fara sa ma gandesc la nimic. Mintea-mi era curata si in ea se scriau doar primele pagini din..

Tu poti sa faci asta?
Te atentionez ca nu e usor.


Raluca.

marți, 16 decembrie 2014

Fight Club

Hello, teenage girl!
I've missed you. What have you been doing all this time? We must catch up some time.

May I start?
Well, guess what! It's not as cool as you've thought to be a woman.

I have a job. Can't help myself: you're gonna be a programmer!
You are still a pain in the ass when you want something and fulfill every fucking task.

I do sports, so you're gonna be fit at 24 too, but..you're not playing volleyball anymore. Sorry!
And now I'm gonna make you faint: I'm wearing dresses, skirts, silk blouses and even high heels.

Hey! Don't be like this! You look nice. I still like leather,boots and black, chill!
No, there are no boobs. Magic doesn't work for us, you know it.

You somehow act as a machine or something: no feeling, no remorse. You just have the answer for every question.



Hey, woman! I'm getting bored. Keep your mouth shout for a little.
My turn!

You look sad to me. I mean, yes you have a career, you can do whatever you want, you dress better than I do, but you tend to become a freak.

I don't care about money, clothes and all those fancy things that you're talking about.
I'm in love. Even though I think I've missed my chance, I am grateful that I'm still a human being.

I did a lot of mistakes..I know. I don't control myself as you do. I act and then think...but I feel.
Haha! In your face!
Hey, don't be mad. Just joking, you know me.
I need a helping hand.

What should I do? This Faded Blue says that we are from different worlds, but his deeds are opposite to all his statements.
Can you tell me? You always have the answers. All I know is ask.




.............
Raluca

sâmbătă, 6 decembrie 2014

The devil wears Santa clothes

Hai ca a venit si decembrie.


Marketing-ul e in floare, la fel ca mucegaiul pe ceva gatit si uitat in soare.
Incepe usor, vizual: recunoaste..ai dat fuga pe 1 sa vezi luminitele si ti-au umplut sufletul de bucurie.

Azi te-ai dus sa iti iei ce aveai nevoie, sa zicem..hartie igenica si ai dat fuga si la raionul cu decoratii de Craciun. A fost atat de tentant si frumos colorat incat ai ajuns la casa fara hartie, dar cu suport de lumanari sclipicios. Nici macar nu ai lumanari, nu?

Radiourile iti induc usor, usor, starea de hipnoza cu linele colinde si clinchete de zurgalai.
Te-a prins, nu? Simti ca esti alt om, mai bun, mai usor.

Si acum, te intreb si eu ceva, pana la 1 decembrie ce ai patit? De ce nu iti permiti euforia asta in fiecare luna, zi?

Vrei sa iei cadouri. Macar aici asculta-ma putin si nu te mai lasa corupt de reclame si produse cu reni.
Gandeste-te...ai avut atatea discutii cu persoana in cauza. La un moment dat, trebuie sa ii fi scapat o dorinta, o afinitate.

Poate e o carte, un bilet la teatru, un CD...poate pur si simplu o discutie la un pahar de vin. Lasa lumanarile, coronitele, chestiile cu rosu si ia ceva de care chiar are nevoie persoana respectiva.


Ho..ho..ho!
Mos Craciun nu exista, dar tu poti sa il faci tangibil in orice zi din an.


Raluca.

luni, 17 noiembrie 2014

De ce ai atatea asteptari??

Din umila mea experienta de viata, mi-am dat seama ca toti traim intr-o lume a asteptarilor si ma intreb de ce trebuie sa ne complicam in halul asta.

Hai sa luam pe rand cateva situatii.

Sa zicem ca e ziua ta. De ce te astepti sa te sun si sa iti incant auzul cu un banal "la multi ani"?
Accepta ca pentru mine cifra aia nu inseamna nimic. E poate doar o zi de luni. Nu mai bine imi spui ceva ca: "Hey, maine e ziua mea. Hai sa bem ceva - simt nevoia sa sarbatoresc."
Asa mi-as aminti si eu si ne-am bucura impreuna. Chiar sunt de lepadat ca nu tin minte ziua in care ai renuntat tu la placenta?

Next. Sa zicem ca ma vezi la birou. Instant iti faci un tipar in mintea ta. Apoi, ai sansa sa ma vezi intr-o zi normala, departe de business si, in loc sa faci diferenta intre partea mea profi si cea umana, te astepti sa fiu acelasi robot. Toti avem un ficat si un sistem nervos care se debusoleaza dupa ceva alcool. E chiar asa greu de crezut? Partea cea mai amuzanta e ca te astepti ca eu sa tin cumva cont de entitatea ta.

E weekend. Vrei sa te detasezi cumva de toata monotonia saptamanii dar nimeni nu te scoate in oras. Prietenii tai au iesit si nu te-au chemat. Te asteptai sa te sune, nu? Hai sa fim seriosi. De ce nu ii intrebi daca poti sa mergi? Si daca refuza, care e problema? Asta nu ii mai face prieteni? Nu..fiecare are motivele lui. Fa lucruri sa se intample.

Eu am facut asta saptamana trecuta. Am dansat si am cunoscut oameni frumosi, fara sa ma gandesc..vai...ce urat din partea prietenilor mei ca nu si-au aruncat problemele pe geam ca sa vina cu mine.

Si acum sa vorbim despre cel mai sensibil subiect. Cum vrei tu sa isi dea seama un barbat/femeie ce e in mintea ta? Fiecare se manifesta in felul lui. Cum sa te astepti ca nu stiu ce gest sa insemne ceva?
Poate nici nu a bagat de seama omu'.

Ai auzit de Divide et Impera? Nu ma apuc sa iti zic semnificatia din latina sau pe cea din lumea programatorilor. Ideea e ca nu exista nimic complicat in lumea asta a noastra, ci multe lucruri simple.
Eu ma intamplu de ceva vreme si cred ca si tu ai putea macar sa incerci.

Intreaba, cand ai indoieli.



Raluca.




vineri, 14 noiembrie 2014

Dar din dar se face Rai.

                Nu stiu cum sunteti voi, dar eu - cel putin de cand sunt mama - sunt foarte impresionabila cand vine vorba de copii sarmani sau bolnavi. Pentru ca din cauza jobului pe care il am sunt aproape permananent pe drumuri, ma lovesc zilnic de mizeria sociala din Bucuresti.

Spre exemplu, pe calea Victoriei este o mama cu doi copii mici. Un bebelus si o fetita de vreo 10 ani. Seara isi culca copiii pe scarile unui butic, iar ziua ii mai tine la caldura la gurile de aerisire ale hotelului Radisson. Pe bebelus il pune chiar in aerisire, fetita e maricica astfel incat sta de obicei pe vine, cu spatele spre aerisire.

In parcarea centrului comercial din Baneasa sunt aproape permanent doi copii. O fetita si un baietel. Cara de 'colo 'colo cate un teanc de carti vechi, ca sa le vanda. Sa nu cerseasca. Asa i-o fi invatat "stapanii lor". Zilele trecute trageau cu ochiul la un tata care impingea impreuna cu baiatul lui, un carucior cu cumparaturi si fetita zice "Mamah uite ce au aia acolo!"...

Undeva prin Ferentari exista o strada care se numeste "Drumul sinei" sau ceva asemanator. Toata strada este strabatuta de o conducta mare pe unde trece apa calda cred... Dimineata, cei care stau pe acolo in cutii de carton, isi intind copiii pe acea conducta. Bebelusi, copii mai mari... Stau infofoliti in fiecare dimineata calare pe conducta. O sa le fac o poza intr-o zi...

Saptamana trecuta, cred ca sambata, pe o strada in Bucuresti o femeie oprea masinile. O prostituata. La a doua privire, am realizat ca in spatele ei era un barbat cu o infatisare deloc prietenoasa care tinea de mana o fetita de vreo trei ani, superba - nici nu parea copilul lor - intr-o rochita rosie, cu capul descoperit, nefiind cald. Femeia oprea masinile cu copilul ei de fata. Am sunat la 112. Au venit rapid de pe strazile alaturate. (nu pot continua ca ma busesc emotiile)...

La rondul George Cosbuc, tot pe unde o mai ia coloana oficiala uneori, este un baiat - Cristi - are vreo 12 ani acum. Il stiu de vreo 3. Cerseste. Mai are doi frati mai mici, dintre care unul bebelus.
Vara trecuta era incantat ca s-a inscris la scoala. Ca o sa invete. Anul asta l-am vazut in repetate randuri suparat. Inainte era mai vorbaret. Cand ii mai dadeam ceva - eu sau sotul meu - mai povestea ca merge la scoala sau ne spunea pur si simplu ca e bine.. in felul lui. De ceva timp e trist, nici nu ne mai raspunde cand il intrebam cum ii e. Nu stiu ce i se intampla. Ultima oara cand l-am intrebat cum e la scoala, mi-a spus ca nu s-a mai dus si a trecut sa cerseasca la alta masina.

Si tot asa...
Stiu ca e o moda sa te prefaci ca nu iti pasa. Sa ignori realitatea cruda din jurul tau, sa te concentrezi doar pe ce  iti face bine. Si cred ca, pentru noi cei care asteptam un salariu in fiecare luna, este un mecanism de aparare care functioneaza.

...dar! cand furi zeci de milioane de euro din banii publici, nu simti oare deloc nevoia sa faci ceva, macar cat sa nu arzi in smoala incinsa pe lumea ailalta? Stau si  ma intreb.
Dupa ce ai primit informatia ca tocmai ti-a fost alimentat un cont offshore cu 10 milioane de euro si esti in masina, sa zicem, nu simti asa nevoia sa ajuti? Macar un pic, dintr-un fel de euforie. Ma gandesc ca esti euforic cand stii ca poti sa nu mai muncesti o zi in viata ta si tot ti-ai permite sa fii bogat pana la adanci batraneti...

Nu s-o gandi niciunul sa faca pe numele matusii Tamara un orfelinat, asa cum trebuie? Sau pur si simplu, sa fie Mr. Carrisford pentru un copil, o zi macar? Oare atunci cand dl. Cocos isi cadoriseste "sarmana" amanta cu cate un bemveu, nu i-o da mana sa ajute si mama care isi incalzeste copiii la gura de aerisire?


Spontan. Pur si simplu. Inainte sa intri intr-o crasma, sa te apropii de un copil din asta si sa ii spui "Cum te cheama tata? Ce ai mancat azi?" si sa ii faci o bucurie. Macar in ziua aia.


Cand esti politician si faci intelegeri cu toti penalii, nu te simti oare macar un pic responsabil pentru toate familiile care raman in strada zilnic din cauza proastei tale judecati (si nu numai a ta)? Oare lui Victor Ponta, in drumul lui dinspre Pipera spre parlament sau catre vreo televiziune, nu i-a batut niciodata la geam un copil? Nu, ca are escorta.
Nici nevasta-sa, in drum spre Victoria 46, nu s-o fi lovit de copiii pe care ii usuiesc paznicii, ca sa nu strice cheful de viata a demoazelelor care isi fac veacul pe acolo?
Sau fi-sa, o fi intrebat-o oare pe mama-sa vreodata de ce, din cand in cand, in Herastrau mai vin si copii care in loc sa se joace, cara gunoaie?

Zic si eu.
Oare nu se simte niciunul responsabil?
Macar un pic. Si daca se simt - pentru ca vreau sa cred ca din cand in cand se transforma din monstri in oameni - dau un pic din tot ceea ce fura si altora?
L-as intreba si eu pe unul dintre ei, cum m-a intrebat pe mine o batranica in curtea Ateneului:

- Domnita, daca va prisosesc niste bani, ma puteti ajuta si pe mine?


Trist.

Pe curand,
Adelina




luni, 10 noiembrie 2014

Sa nu.

Sa nu ma minti
Sa nu transformi sunetele
Silabele, cuvintele
In ceva ce nu pot ierta.

Sa nu ma minti.

Sa nu ma minti
Ca sunt desteapta
Ca sunt cocheta
Ca sunt asa si asa
Sa nu ma minti.

Sa nu ma minti
Ca stii mai bine
Ca ai vazut mai multe,
Ca esti mai mare
Ca esti tare ca piatra.
Sa nu ma minti.

Sa nu ma minti.
Ca nu iti pasa
Ca ti-e bine
Ca nu mai e nimic
de vrut, de cerut.
Sa nu ma minti.

Sa nu ma minti 
Ca pamantul e rotund 
si ca nu m-am prabusit inca
pentru ca ma tii tu strans de glezna.

Sa nu ma minti
Ca ne stim de-o viata
Ca inainte sa fii tu ai fost eu
Si-acum suntem doi.

Sa nu ma minti
Ca ploua din cer
si nu invers
Ca ar insemna ca uneori plang peste tine. 

Sa nu ma minti
Ca ziua se termina cand incepe noaptea
Nu vreau sa stiu ca traim doar jumatate.

Sa nu ma minti
Ca m-am nascut dintr-una
Cand eu stiu ca erai singur pe pamant.
Pana la mine.
Si nu te tinea nimeni de glezna
Si nu ploua niciodata
Si n-ai fi stiut niciodata
Cand e noapte.

Sa nu ma minti
Ca ai fost primul creat
Si din tine s-au nascut toti.
Din tine am inviat Eu!
Sa nu ma minti.
Ca te minti pe tine.